Buju, Stanciu și Asociații: Ce trebuie să știe o companie tech despre compliance în AI și active digitale în 2026

În 2026, compliance-ul în AI și active digitale a trecut de la pregătire la execuție. Orice produs tech trebuie verificat pe două axe: dacă intră sub AI Act, regulamentul european privind inteligența artificială, și dacă intră sub MiCA, regulamentul european privind piețele de criptoactive. Peste ele se suprapun GDPR și controalele de prevenire a spălării banilor și a finanțării terorismului (AML/CFT).

Pentru management, întrebarea utilă nu este „ce lege se aplică?”, ci „ce rol avem, ce obligații ne ating acum și în ce ordine le rezolvăm?”. La Buju, Stanciu și Asociații lucrăm exact pe această întrebare cu companii tech, start-up-uri și proiecte blockchain.

De ce 2026 este un an de execuție

Calendarul european a ajuns în faza de aplicare efectivă:

Reper

Ce s-a schimbat

2 februarie 2025

Practicile AI interzise și obligația de alfabetizare AI se aplică

2 august 2025

Obligațiile pentru modelele AI de uz general (GPAI) se aplică

1 ianuarie 2026

Sarcinile AML/CFT la nivelul UE trec de la EBA la AMLA; ghidurile EBA rămân valabile până la înlocuire

1 iulie 2026

Se încheie perioada tranzitorie maximă MiCA pentru furnizorii de servicii cripto care operau fără autorizație

2 august 2026

Se aplică regulile de transparență din AI Act; AI Office și autoritățile naționale preiau supravegherea și aplicarea

Un punct de urmărit: în noiembrie 2025, Comisia Europeană a propus, prin pachetul Digital Omnibus, amânarea unor obligații pentru sistemele AI cu risc ridicat (high-risk). Calendarul exact pentru aceste sisteme trebuie verificat la momentul analizei, în funcție de stadiul adoptării.

Concluzia practică: în 2026 nu mai este suficientă o poziție juridică teoretică. Compania are nevoie de un dosar de conformitate care să reziste unui audit, unei negocieri B2B sau unui control.

Diferența practică dintre AI Act și MiCA

Cele două regulamente răspund la întrebări diferite:

 

AI Act

MiCA

Ce reglementează

Sisteme și modele AI, după nivelul de risc

Criptoactive și serviciile aferente, dacă nu sunt deja reglementate de alte norme financiare

Întrebarea centrală

Ce tip de AI folosiți sau oferiți și în ce rol?

Emiteți, oferiți public sau prestați servicii cu criptoactive?

Roluri relevante

Furnizor (provider), implementator (deployer), furnizor de model GPAI, importator, distribuitor

Emitent, ofertant, furnizor de servicii cripto (CASP)

Obligații tipice

Interdicții, cerințe high-risk, transparență, documentație tehnică

White paper, autorizare sau notificare, evidențe, reguli de conduită

Multe produse combină ambele straturi: un modul AI pentru scoring sau detecția fraudei și o componentă de tokenizare sau portofel digital. Nu este suficient să spuneți „suntem o platformă AI” sau „suntem un proiect blockchain”. Fiecare funcție a produsului trebuie analizată separat.

AI Act: de ce rolul companiei decide obligațiile

Primul pas este clarificarea rolului. O companie poate dezvolta un sistem AI și îl poate pune pe piață (furnizor), îl poate folosi în propriile operațiuni (implementator) sau poate integra un model GPAI dezvoltat de altcineva. Același produs poate genera obligații diferite în funcție de poziția în lanțul de valoare. Atenție: o companie care modifică substanțial un sistem sau îl comercializează sub propriul nume poate deveni ea însăși furnizor.

Al doilea pas este transparența, aplicabilă din 2 august 2026. Utilizatorii trebuie informați când interacționează cu un sistem AI, iar conținutul generat sau manipulat artificial trebuie marcat în cazurile prevăzute de regulament. Documentația, comunicările comerciale și interfața produsului trebuie aliniate acum, nu după prima întrebare a unui client enterprise sau a unei autorități.

MiCA: când un produs cu active digitale cere atenție

Analiza pornește de la două întrebări: există un criptoactiv în sensul MiCA și există o activitate de emitere, ofertă publică sau servicii legate de acesta?

Dacă răspunsul este da, intră în discuție white paper-ul, autorizarea ca CASP sau notificarea, evidențele standardizate și regulile de conduită. Odată cu încheierea perioadei tranzitorii la 1 iulie 2026, serviciile cripto nu mai pot fi prestate în UE fără autorizație MiCA. Pentru transferurile de criptoactive se aplică și „travel rule” din Regulamentul (UE) 2023/1113, care impune transmiterea datelor despre inițiator și beneficiar.

Un risc frecvent este tratarea componentei blockchain doar ca problemă tehnică. Proiectele de loialitate, tokenizare sau acces digital ajung adesea să ridice întrebări de reglementare abia la lansarea comercială. Descrierea produsului, contractele, fluxul de onboarding și evidențele trebuie analizate împreună, din timp.

Unde se suprapun AI Act, GDPR, MiCA și AML/CFT

Problema reală nu este numărul de reguli, ci faptul că se activează pe straturi diferite ale aceluiași produs:

•             AI Act se uită la sistemul AI și la nivelul său de risc.

•             MiCA se uită la criptoactive și serviciile aferente.

•             GDPR se aplică oriunde produsul prelucrează date personale, inclusiv datele folosite pentru antrenarea sau rularea modelelor.

•             AML/CFT se aplică acolo unde modelul de business implică identificarea clienților, monitorizarea tranzacțiilor și raportarea operațiunilor suspecte.

Pentru o companie care lucrează cu active digitale, analiza de autorizare MiCA și analiza AML/CFT nu ar trebui separate. Iar furnizorii externi (vendorul AI, infrastructura blockchain, custodianul, partenerul de KYC) influențează direct capacitatea companiei de a demonstra control. Externalizarea unei funcții nu externalizează și răspunderea.

Checklist practic pentru 2026

1.           Inventariați funcțiile, nu produsele. Listați separat modulele AI, modelele terțe integrate, tokenizarea, portofelele, custodia, tranzacționarea, onboardingul și monitorizarea.

2.           Stabiliți rolul companiei pentru fiecare funcție. Furnizor sau implementator sub AI Act; emitent, ofertant sau CASP sub MiCA.

3.           Mapați datele și punctele de transparență. Ce date personale folosiți, unde interacționează utilizatorul cu AI și ce informații primește.

4.           Verificați obligațiile MiCA. White paper, autorizare, notificări, evidențe, travel rule.

5.           Revizuiți furnizorii critici. Ce garanții aveți prin contract și ce puteți demonstra operațional.

6.           Numiți responsabili interni. Cine aprobă schimbările de produs, cine deține documentația, cine gestionează incidentele și cine decide escaladarea juridică.

7.           Pregătiți documentația și trainingul. Mai ales pentru echipele de vânzări care fac afirmații comerciale despre AI sau active digitale.

8.           Definiți un flux de răspuns la incidente. Cine analizează, cine documentează și cine decide măsurile corective.

Semnale care justifică o analiză juridică timpurie

•             Clasificare neclară. Echipa nu poate spune simplu ce rol are compania sub AI Act sau dacă produsul intră sub MiCA.

•             Mulți furnizori pentru funcții esențiale. Cu cât arhitectura e mai fragmentată, cu atât e mai greu de demonstrat controlul.

•             Date personale combinate cu AI sau active digitale. Suprapunerea AI Act, GDPR și AML/CFT cere o analiză unitară.

•             Apropierea de piață. Ofertă publică, onboarding de clienți, extindere în alte state, contracte enterprise sau o rundă de finanțare.

Cum vă poate ajuta Buju, Stanciu și Asociații

Buju, Stanciu și Asociații este o societate de avocatură de business și drept penal, cu practici dedicate pentru inteligență artificială (AI Act, date, drepturi de autor) și pentru blockchain și active digitale (structurare și conformare MiCA). Traducem produsul într-o hartă de roluri, documente și controale pe care echipa le poate executa, cu prioritizare clară, nu doar o listă a tuturor riscurilor posibile.

Concluzie

Pentru o companie tech, 2026 cere disciplină în clasificare, documentare și guvernanță. Primul pas util este o evaluare structurată a funcțiilor produsului și a punctelor de suprapunere dintre AI Act, MiCA, GDPR și AML/CFT. Apoi urmează prioritizarea: ce clarificați înainte de lansare, ce documentați înainte de contractare și ce escaladați juridic înainte să devină blocaj de business.

Pentru o evaluare a produsului dumneavoastră, contactați echipa Buju, Stanciu și Asociații pe bsa.ro.