Clientul tău mare a intrat în insolvență. Ce se întâmplă cu facturile tale în 2026

Până la finalul lui septembrie 2026, în România au fost deschise 5.250 de proceduri de insolvență, cu 11,7% mai multe decât în aceeași perioadă a anului trecut. Cifra în sine nu spune mare lucru. Ce s-a schimbat este cine intră în procedură. Numărul companiilor cu active de peste 4 milioane de euro a crescut de la 17 la 41, iar al celor cu active de peste 1 milion de euro de la 86 la 142, potrivit analizei CITR. Doar în primul trimestru, 19 companii mari au adus în procedură datorii totale de peste 448 de milioane de euro și 884 de angajați.

Cele mai afectate sectoare sunt agricultura, cu o creștere a insolvențelor de 52,5% în primele nouă luni, industria alimentară, prelucrarea lemnului, construcțiile metalice și construcțiile în general, unde numărul procedurilor a trecut de 1.000. Pentru furnizorii acestor companii, întrebarea nu mai este dacă un client important va ajunge în insolvență, ci ce faci în ziua în care afli.

Ce se întâmplă în ziua deschiderii procedurii

De la data hotărârii de deschidere, toate acțiunile judiciare și executările silite împotriva debitorului se suspendă de drept. Popririle pe care le-ai obținut cu greu nu mai produc efecte. Facturile scadente nu mai pot fi încasate direct, ci doar prin procedură. Dobânzile și penalitățile la creanțele chirografare încetează să mai curgă. Singura cale rămasă este declarația de creanță.

Judecătorul-sindic stabilește prin hotărârea de deschidere un termen pentru depunerea declarațiilor de creanță, de regulă 45 de zile. Termenul curge de la deschidere, nu de la momentul în care ai aflat tu. Notificarea de la administratorul judiciar vine, dar nu întotdeauna la timp și nu întotdeauna la adresa corectă. Creanța nedeclarată în termen este, cu puține excepții, pierdută: nu participi la distribuiri, nu votezi planul, nu poți contesta tabelul.

Primele 45 de zile: ce trebuie făcut, în ordine

•      Verifici Buletinul Procedurilor de Insolvență și portalul instanțelor, nu aștepți notificarea. Monitorizarea BPI pentru clienții importanți ar trebui să fie un proces lunar în orice firmă cu expunere comercială.

•      Depui declarația de creanță cu toate documentele: contract, facturi, avize, corespondență, dovada livrării. Taxa de timbru este modică. O creanță incompletă este contestată de administratorul judiciar și ajunge la judecată.

•      Ceri înscrierea cu rangul corect. Dacă ai garanții reale, rezervă a proprietății sau bunuri încă neplătite aflate la debitor, situația ta este foarte diferită de a unui creditor chirografar obișnuit.

•      Verifici dacă poți invoca compensarea. Legea insolvenței permite compensarea creanțelor reciproce născute înainte de deschidere, dacă erau îndeplinite condițiile compensării legale.

•      Analizezi contractele în derulare. Administratorul judiciar poate menține sau denunța contractele în curs, iar clauzele care prevăd rezilierea automată la insolvență nu sunt opozabile. Ai dreptul să ceri o poziție clară.

•      Verifici tabelul preliminar la publicare și contești, în termen, creanțele altor creditori care ți se par nejustificate. Un tabel umflat îți diluează cota.

Unde se câștigă sau se pierde recuperarea

Pentru creditorii chirografari ai unei companii cu datorii de zeci de milioane, procentul de recuperare în faliment este, statistic, mic. Cele două locuri unde se poate obține mai mult sunt planul de reorganizare și acțiunile împotriva celor care au condus firma spre insolvență.

În reorganizare, un creditor activ, prezent în comitetul creditorilor și în adunări, poate influența structura planului, perioada de plată și tratamentul categoriei sale. Un creditor pasiv primește ce i se propune. Planul poate prevedea reduceri de creanță și eșalonări pe durata procedurii, iar diferența dintre un plan negociat și unul votat în absență se vede direct în bani.

A doua cale este răspunderea administratorilor și a altor persoane care au contribuit la starea de insolvență, prevăzută de art. 169 din Legea 85/2014, și acțiunile în anularea transferurilor frauduloase făcute în perioada suspectă dinaintea deschiderii procedurii. Vânzări de active către firme afiliate, plăți preferențiale către anumiți creditori, dividende distribuite când firma era deja în dificultate, toate pot fi întoarse în averea debitorului. Aceste acțiuni le pot cere administratorul judiciar sau, în anumite condiții, comitetul creditorilor sau un creditor cu peste 30% din masa credală. În practică, mulți creditori nici nu știu că au această pârghie.

Cum abordăm noi astfel de situații la BSA

Prima diferență: nu depunem doar declarația de creanță. Înainte de a o depune, facem o radiografie a debitorului din surse publice, bilanțuri, registrul comerțului, cartea funciară, litigii, pentru a înțelege ce s-a întâmplat cu activele în ultimii doi ani. De multe ori răspunsul la întrebarea „de unde recuperăm” nu este în averea actuală a debitorului, ci în ce a ieșit din ea.

A doua diferență ține de expunerea penală a celor din spatele firmei. Bancruta frauduloasă, delapidarea, evaziunea fiscală sunt infracțiuni care apar frecvent în spatele insolvențelor mari. Echipa noastră de drept penal al afacerilor evaluează din start dacă există o componentă penală și cum poate fi folosită în interesul creditorului, inclusiv prin constituirea ca parte civilă. Este un instrument de presiune pe care cei care se ocupă strict de insolvență nu îl folosesc.

A treia diferență este prevenția. Pentru clienții cu portofolii mari de parteneri comerciali, am construit un sistem de monitorizare a riscului de insolvență, cu alerte din BPI și din datele financiare publice, astfel încât să se poată reduce expunerea cu luni înainte de deschiderea procedurii. Și reparăm contractele: rezerva proprietății, garanții personale ale asociaților, instrumente de plată executorii, clauze de limitare a expunerii, toate costă puțin la semnare și valorează enorm când partenerul intră în dificultate.

Pentru creditorii străini ai companiilor românești, lucrăm cu partenerii noștri din rețelele Interlegal și LNI, așa încât un furnizor din Italia, Turcia sau Israel să aibă în procedura din România aceeași viteză de reacție ca un creditor local. Termenul de 45 de zile nu se prelungește pentru că sediul creditorului este în altă țară.

Întrebări frecvente

Cât timp am să depun declarația de creanță?

Termenul este stabilit de judecătorul-sindic în hotărârea de deschidere a procedurii și este, de regulă, de 45 de zile de la deschidere. Verifică termenul exact în Buletinul Procedurilor de Insolvență, nu te baza pe notificarea administratorului judiciar.

Pot continua executarea silită începută înainte de insolvență?

Nu. Executările silite se suspendă de drept la deschiderea procedurii. Sumele deja încasate rămân, în principiu, la creditor, dar pot fi analizate ca plăți preferențiale dacă au fost făcute în perioada suspectă.

Ce se întâmplă cu marfa livrată și neplătită?

Dacă ai o clauză validă de rezervă a proprietății, poți cere restituirea bunurilor aflate încă la debitor. Fără o astfel de clauză, valoarea mărfii este o creanță chirografară.

Pot fi trași la răspundere administratorii firmei insolvente cu patrimoniul personal?

Da, în condițiile art. 169 din Legea 85/2014, dacă au contribuit la starea de insolvență prin faptele prevăzute de lege, cum ar fi folosirea bunurilor societății în interes propriu, continuarea unei activități vădit păguboase sau ținerea unei contabilități fictive.

Un client important ți-a intrat în insolvență sau vrei să îți protejezi portofoliul înainte să se întâmple? Vorbește cu noi în această săptămână, nu după expirarea termenului de declarare.