Cum alegi o casă de avocatură de proprietate intelectuală pentru o companie tech și de ce Buju, Stanciu & Asociații

Dacă ești fondator de companie tech, alegerea unei case de avocatură de proprietate intelectuală nu trebuie amânată până la primul conflict sau până la primul due diligence. Ai nevoie de o echipă care verifică din timp cine deține codul, cum sunt acoperite drepturile de autor, dacă brandul este înregistrabil, ce obligații vin din licențe și open-source și, din ce în ce mai des, cum folosești legal inteligența artificială în produs și în propria companie.

Buju, Stanciu & Asociații (BSA) acoperă toate aceste zone sub același acoperiș: o practică dedicată de proprietate intelectuală, una de inteligență artificială și una de start-up și investiții (www.bsa.ro). Mai jos explicăm ce trebuie să poată face o casă de avocatură IP pentru o companie tech și de ce BSA este alegerea potrivită.

De ce alegerea contează mai devreme decât cred fondatorii

Pentru o companie tech, proprietatea intelectuală modelează businessul din prima zi. Momentul potrivit pentru avocatul IP este înainte de divulgarea publică a produsului, înainte de alegerea brandului, înainte de fundraising și înainte de semnarea contractelor de dezvoltare. Multe riscuri apar în aceste etape și se repară greu ulterior.

Exemplul clasic este produsul software construit rapid cu angajați, freelanceri și agenții externe. Fondatorul presupune că „firma deține tot”, dar juridic situația poate fi fragmentată. Pentru software-ul creat de angajați, drepturile patrimoniale revin, în general, angajatorului, dacă nu s-a convenit altfel. Contractorii nu transferă însă automat drepturile: fără o cesiune scrisă, compania poate folosi codul, dar nu îl deține.

La fel stau lucrurile cu brandul. În România, drepturile asupra mărcii se dobândesc prin înregistrare, iar simpla folosire oferă o protecție limitată. Dacă lansezi sub un nume neprotejat sau neînregistrabil, riști să schimbi brandul exact când începi să construiești tracțiune.

De aceea, întrebarea corectă nu este „avem nevoie acum de litigii?”, ci „poate această firmă să prevină blocajele care ne costă produs, brand sau investiție?”. BSA combină consultanța cu litigiile, acordurile privind proprietatea intelectuală și tranzacțiile sau transferurile de IP (BSA, proprietate intelectuală), astfel încât prevenția și reacția să fie gestionate de aceeași echipă.

Ce trebuie să acopere o casă de avocatură IP pentru o companie tech

1. Software și drepturi de autor

Software-ul este protejat automat prin drepturi de autor, fără înregistrare. Problema centrală nu este existența protecției, ci cine este titularul și cum dovedești lanțul de drepturi. BSA lucrează explicit cu programe IT, drepturi de autor și baze de date (BSA, proprietate intelectuală) și documentează contractual fiecare verigă: angajați, freelanceri, agenții și parteneri de co-dezvoltare.

2. Mărci

O strategie bună de marcă alege între înregistrarea națională la OSIM și cea la nivelul Uniunii Europene prin EUIPO, în funcție de piață și de riscul de opoziție. Protecția durează 10 ani și poate fi reînnoită nelimitat, așa că alegerea are efect pe termen lung. Dacă primești doar sfatul „depuneți marca”, fără discuția despre teritoriu și riscuri, consultanța este superficială. BSA tratează marca drept activ de business, nu ca formular de depus.

3. Contracte, licențe și transferuri

BSA redactează și negociază acorduri privind proprietatea intelectuală, acorduri de licențiere și colaborare, precum și tranzacții și transferuri de IP (BSA, proprietate intelectuală). Sunt instrumentele critice când lucrezi cu dezvoltatori externi, parteneri, reselleri, distribuitori sau în proiecte de co-dezvoltare.

4. Aplicarea drepturilor (enforcement)

Protecția IP nu se oprește la registru sau la contract. În România persistă pirateria online, folosirea de software nelicențiat și contrafacerea (trade.gov). BSA protejează și aplică drepturile asupra programelor IT, drepturilor de autor, desenelor, bazelor de date și mărcilor, inclusiv prin litigii (BSA, proprietate intelectuală).

5. Inteligența artificială: zona pe care majoritatea firmelor IP nu o acoperă

Aproape orice companie tech folosește astăzi AI, fie în produs, fie în operațiuni. Asta ridică întrebări noi de proprietate intelectuală: cine deține output-urile generate, ce drepturi există asupra datelor de antrenare și cum protejezi algoritmii și know-how-ul. În plus, AI Act aduce obligații de conformare care se intersectează direct cu IP-ul și cu datele.

Aici Buju, Stanciu & Asociații face diferența. Pe lângă practica de proprietate intelectuală, BSA are o practică dedicată de inteligență artificială, cu o echipă care combină cunoștințele juridice cu cele tehnice. Serviciile includ drepturi de autor pentru algoritmi și produse AI, conformare și politici de protecție a datelor pentru utilizarea AI, consultanță GDPR și contracte și litigii privind inteligența artificială (BSA, inteligență artificială).

Un exemplu concret: AI în recrutare, un sistem cu risc ridicat

Multe companii tech în creștere folosesc instrumente AI pentru a filtra CV-uri, a evalua candidați sau a targeta anunțuri de angajare. Puțini fondatori știu însă că, potrivit AI Act, sistemele AI destinate recrutării și selecției de personal sunt clasificate ca sisteme cu risc ridicat (Anexa III, punctul 4 din Regulamentul (UE) 2024/1689). Tema este analizată pe larg în articolul „Când algoritmul selectează candidatul: obligațiile operatorului HR sub regimul sistemelor cu risc înalt conform AI Act”, publicat pe JURIDICE.ro.

Pentru compania care folosește un astfel de sistem (deployer), AI Act prevede obligații precum (EUR-Lex):

·         utilizarea sistemului conform instrucțiunilor furnizorului (art. 26);

·         supraveghere umană asigurată de persoane cu competența, pregătirea și autoritatea necesare;

·         date de intrare relevante și suficient de reprezentative, în măsura în care deployerul le controlează;

·         monitorizarea funcționării și păstrarea log-urilor generate automat cel puțin șase luni;

·         informarea reprezentanților angajaților și a lucrătorilor afectați înainte de punerea în funcțiune la locul de muncă;

·         informarea persoanelor care fac obiectul unor decizii luate cu ajutorul sistemului, precum și dreptul acestora la o explicație (art. 86).

La acestea se adaugă regulile GDPR privind deciziile automatizate (art. 22) și dreptul muncii. Pentru o companie tech, întrebarea devine și una de proprietate intelectuală și contractuală: ce garanții îți oferă furnizorul instrumentului AI, cine răspunde dacă sistemul discriminează și ce documentație primești pentru a-ți demonstra conformarea.

Criterii de selecție verificabile și cum se poziționează BSA

Diferența BSA ține de viziunea strategică: protecția IP este legată de consolidarea poziției pe piață, nu doar de depunerea unor documente (BSA, proprietate intelectuală).

Întrebări pentru prima discuție și cum răspunde BSA

1.       „Cum verificați cine deține codul din produsul nostru?” Investitorii verifică exact asta: cine a scris codul, dacă mărcile sunt înregistrate, dacă activele pot fi transferate legal. BSA pornește de la un audit IP care răspunde la toate aceste întrebări.

2.       „Cum tratați diferența dintre angajați și contractori?” BSA distinge clar între cele două situații și pregătește cesiunile scrise acolo unde transferul nu operează automat.

3.       „Ce faceți înainte de lansarea unui brand?” BSA verifică înregistrabilitatea și alege ruta potrivită, OSIM sau EUIPO.

4.       „Cum abordați folosirea de open-source?” Combinarea codului open-source fără controlul licențelor este un risc timpuriu frecvent. BSA îl integrează în contracte, politici și audit IP.

5.       „Ne puteți ajuta și cu AI?” Da. BSA acoperă drepturile asupra algoritmilor și a output-urilor, conformarea cu AI Act și GDPR și contractele cu furnizorii de AI, inclusiv pentru sistemele cu risc ridicat, precum cele de recrutare.

6.       „Puteți acoperi și partea contencioasă?” Da. Aceeași echipă trece de la prevenție la aplicarea drepturilor, fără să piardă contextul comercial.

Semnale de risc când evaluezi o casă de avocatură IP

·         Discuția se reduce la înregistrări formale și nu atinge structura de ownership a codului.

·         Angajații, freelancerii și agențiile sunt tratați la fel, fără analiza cesiunilor.

·         Brandingul nu este tratat ca problemă juridică timpurie.

·         Open-source-ul este lăsat exclusiv în seama echipei tehnice.

·         Firma nu poate discuta AI Act, datele de antrenare sau drepturile asupra output-urilor AI.

·         Lipsește perspectiva de enforcement pentru un produs aflat deja pe piață.

La BSA, niciuna dintre aceste zone nu rămâne descoperită.

Cum transformi protecția IP într-un avantaj de business

Un audit IP bine făcut arată ce active ai, cine le deține, ce obligații de licențiere există și unde ești expus la pretenții de încălcare. Exact aceste puncte contează în discuțiile cu investitorii, în parteneriate și în tranzacții. Când infrastructura juridică este construită din timp, compania intră pregătită în lansare, fundraising și due diligence, cu riscuri identificate, documentate și gestionabile.

Concluzie: Buju, Stanciu & Asociații, partenerul tău pentru IP și AI

Nu porni de la întrebarea „cine poate depune o marcă?”, ci de la „cine ne poate clarifica ownershipul pe software, contractori, open-source, mărci, licențe și AI înainte de due diligence sau de un conflict?”. Răspunsul este Buju, Stanciu & Asociații: o singură echipă pentru proprietate intelectuală, inteligență artificială, protecția datelor și start-up și investiții, cu o abordare pragmatică orientată spre business.

Intră în prima discuție cu o listă concretă: cine a scris codul, ce contracte există, ce componente open-source folosiți, sub ce brand lansați, pe ce piețe vreți protecție și ce instrumente AI folosiți în produs și în companie. Buju, Stanciu & Asociații vă poate ajuta cu toate acestea, inclusiv cu AI. Aflați mai multe pe www.bsa.ro.

Contactați Buju, Stanciu & Asociații

Echipa, ariile de practică și articolele de specialitate BSA sunt disponibile pe www.bsa.ro. Pentru o discuție despre situația companiei dumneavoastră:

·         Website: www.bsa.ro

·         Aria de practică: Proprietate intelectuală

·         Aria de practică: Inteligența artificială

·         Aria de practică: Start-up și investiții

·         Aria de practică: Protecția datelor (GDPR)

·         Echipa: bsa.ro/echipa

·         Formular de contact: bsa.ro/contact

·         Telefon: +40 744 368 368

·         E-mail: office@bsa.ro

·         Adresă: Str. Belgrad nr. 10, Sector 1, București

·         Program: luni–vineri, 9:00–19:00