Dosarul penal s-a închis, decizia de impunere a rămas. Cazul Mitcris Turism Plus ajunge la CJUE

Există o situație pe care o vedem tot mai des în ultimii ani: o firmă trece printr-o inspecție fiscală, inspectorii decid că anumiți furnizori sunt suspecți, refuză deducerea TVA și a cheltuielilor aferente, emit o decizie de impunere executorie și, în paralel, sesizează parchetul pentru evaziune fiscală. Firma se apără pe două fronturi, ani la rând. Într-o zi, procurorul dispune clasarea: probele nu dovedesc, dincolo de orice îndoială, că s-a comis o infracțiune. Dar decizia de impunere nu dispare. Executarea silită a mers mai departe tot acest timp, iar între timp firma poate să nu mai existe.

Exact acest traseu a ajuns la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. În Jurnalul Oficial al UE din 12 octombrie 2026 a fost publicată trimiterea preliminară a Tribunalului Bihor din 15 mai 2026, înregistrată sub numărul C-702/26, Mitcris Turism Plus. Cererea a fost formulată prin administratorul judiciar al societății, ceea ce spune mult despre ce s-a întâmplat cu firma între timp.

Ce întreabă Tribunalul Bihor Curtea de la Luxemburg

Instanța din Oradea cere interpretarea articolelor 168 și 178 din Directiva TVA (2006/112/CE) și a articolului 325 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care obligă statele să combată frauda împotriva intereselor financiare ale Uniunii.

Întrebarea centrală, în esență: dreptul Uniunii se opune unei reglementări naționale care permite organului fiscal să emită o decizie de impunere executorie prin care refuză deducerea TVA și a impozitului pe profit pe baza unor suspiciuni de fraudă, în condițiile în care dosarul penal deschis pentru aceleași fapte s-a încheiat cu clasare, pentru că din probe nu a rezultat că societatea ar fi săvârșit evaziune fiscală? Instanța mai ridică și problema controlului legalității probelor, adică în ce măsură materialul strâns în procedura penală poate fundamenta decizia fiscală și cine verifică legalitatea lui.

Cauza este pendinte. O hotărâre va veni, probabil, în 2027 sau 2028. Dar întrebările contează deja, pentru că ele pot fi invocate acum, în dosarele similare aflate pe rol, inclusiv pentru a cere suspendarea judecății sau a executării.

De ce este cazul atât de important pentru practica din România

Curtea de la Luxemburg are o jurisprudență constantă pe acest subiect. De la Mahagében și Dávid până la cauzele românești Aquila Part Prod Com și Global Ink Trade, mesajul a fost același: deducerea TVA poate fi refuzată doar dacă autoritatea fiscală dovedește, cu probe obiective și potrivit regulilor naționale de probă, că persoana impozabilă a participat la o fraudă sau știa ori ar fi trebuit să știe că operațiunea este implicată într-o fraudă. Simpla neregulă la furnizor, sau la furnizorul furnizorului, nu este suficientă. Nici cerința ca firma să verifice ce nu era obligată să verifice.

Ce aduce nou Mitcris Turism Plus este confruntarea directă între două proceduri cu standarde de probă diferite. Parchetul a spus că nu există suficiente probe pentru infracțiune. Fiscul spune că, pentru el, aceleași probe sunt suficiente. În practica de la noi, cele două proceduri sunt tratate ca independente, iar Codul de procedură fiscală permite chiar suspendarea soluționării contestației până la finalul dosarului penal, ceea ce înseamnă ani de blocaj în care decizia de impunere rămâne executorie. Pentru o firmă mică sau mijlocie, asta înseamnă de multe ori insolvență înainte de a ajunge la o hotărâre pe fond.

Contextul mai larg: Lin II și dublul risc pentru contribuabil

Trimiterea de la Bihor vine la câteva luni după o altă hotărâre care a schimbat calculul în dosarele de evaziune fiscală. Pe 16 iulie 2026, Marea Cameră a CJUE a pronunțat hotărârea Lin II (C-280/25), stabilind că interpretarea dată de ÎCCJ în 2022 prescripției răspunderii penale, care a dus la încetarea a mii de procese pentru fapte din perioada 2014-2018, nu este conformă cu dreptul Uniunii în cauzele de fraudă gravă. Instanțele au început deja să repună pe rol dosare, de la Curtea de Apel Craiova la Tribunalul Cluj, unde un dosar de evaziune cu prejudiciu de peste 8 milioane de lei a fost reluat la finalul lui iulie.

Puse una lângă alta, cele două evoluții descriu noul teren de joc. Pe de o parte, expunerea penală a administratorilor se prelungește. Pe de altă parte, instanțele naționale sunt tot mai dispuse să întrebe Luxemburgul dacă fiscul poate executa o firmă pe baza unei suspiciuni pe care parchetul nu a reușit să o probeze. Cine conduce o companie cu lanțuri lungi de furnizori trebuie să știe că cele două fronturi se influențează reciproc.

Cum abordăm noi astfel de dosare la BSA

Majoritatea firmelor își iau un avocat de fiscal pentru contestație și, separat, un avocat de penal când apare citația. Noi nu lucrăm așa. Din prima zi, dosarul fiscal și cel penal sunt gestionate de aceeași echipă, pentru un motiv simplu: fiecare explicație dată inspectorului ANAF, fiecare document depus la contestație, ajunge în dosarul penal. Strategia trebuie să fie una singură.

În al doilea rând, atacăm prezumția de fraudă cu fapte, nu cu principii. Reconstruim realitatea tranzacțiilor: cine a livrat, cu ce mijloc de transport, cine a semnat avizele, când s-au făcut plățile, ce verificări a făcut firma asupra furnizorului la momentul contractării. Argumentul european despre „știa sau ar fi trebuit să știe” câștigă doar dacă este susținut de o cronologie documentată.

În al treilea rând, nu lăsăm executarea să alerge în timp ce procedura stă. Cerem suspendarea executării actului administrativ fiscal, cu cauțiunea aferentă, pentru că o decizie de impunere corectă pe fond nu valorează nimic dacă firma nu mai există la momentul pronunțării. Iar când contestația este suspendată din cauza dosarului penal, contestăm însăși suspendarea, care este tot mai des cenzurată de instanțe.

În sfârșit, construim argumentul de drept european încă din contestația administrativă, cu trimiteri precise la jurisprudența CJUE, pentru ca instanța să aibă pe masă, la momentul potrivit, și opțiunea unei trimiteri preliminare. Cazul Mitcris Turism Plus arată că instanțele române sunt dispuse să facă acest pas atunci când dosarul este pregătit pentru el.

Întrebări frecvente

Clasarea dosarului penal anulează automat decizia de impunere?

Nu, în practica actuală. Cele două proceduri sunt tratate separat, iar fiscul poate menține decizia. Tocmai această situație este contestată în cauza C-702/26. Până la hotărârea CJUE, clasarea este însă un argument puternic în litigiul fiscal și trebuie valorificat.

Poate ANAF să refuze deducerea TVA pentru că furnizorul meu nu și-a plătit taxele?

Nu, dacă nu dovedește că știai sau ar fi trebuit să știi despre frauda furnizorului. Jurisprudența CJUE este constantă în acest sens, iar instanțele române o aplică tot mai consecvent.

Cum opresc executarea silită până la finalul procesului?

Prin cererea de suspendare a executării actului administrativ fiscal, în temeiul Legii contenciosului administrativ, cu plata unei cauțiuni. Admisibilitatea depinde de aparența de nelegalitate a actului și de riscul unei pagube iminente, care trebuie documentate concret.

Pot invoca o cauză pendinte la CJUE în dosarul meu?

Da. Existența unei trimiteri preliminare pe o problemă identică poate justifica suspendarea judecății până la pronunțarea Curții sau, cel puțin, obligă instanța să analizeze argumentele de drept european.

Ai o inspecție fiscală cu componentă penală sau o decizie de impunere bazată pe suspiciuni de fraudă? Vorbește cu noi înainte de următoarea declarație.