Un milion de lei pe zi: ce ne învață disputa CNAIR cu constructorul lotului 2 al A7 despre penalitățile de întârziere

Termenul contractual de finalizare a lotului 2 Mizil-Pietroasele din Autostrada A7 Ploiești-Buzău era 31 august 2025. Lucrările au fost considerate finalizate pe 13 octombrie, iar recepția la terminarea lucrărilor a avut loc pe 17 octombrie 2025. CNAIR a făcut un calcul simplu: un milion de lei pentru fiecare zi de întârziere, 43 de milioane de lei în total. Constructorul, asocierea Trace Group Hold (Bulgaria) și Coni, a răspuns cu o cerere de prelungire a termenului cu exact 43 de zile, invocând lucrări suplimentare, întârzierea demarării recepției și vremea din septembrie și octombrie 2025, plus costuri suplimentare de aproximativ 1,29 milioane de lei.

Pe 16 octombrie 2026, Curtea de Apel București a respins ca neîntemeiată acțiunea CNAIR de anulare a unei măsuri provizorii dispuse de tribunalul arbitral. Hotărârea nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs în 15 zile de la comunicare. Dar povestea de până aici spune mai mult despre cum funcționează penalitățile în contractele comerciale din România decât orice manual.

Ce s-a întâmplat, pas cu pas

Contractul a fost semnat în iulie 2022, la o valoare de aproximativ 1,25 miliarde de lei fără TVA, ajunsă prin actualizare la 1,628 miliarde. Ordinul de începere a fost dat pe 11 august 2022. După recepția din octombrie 2025, supervizorul contractului a stabilit că beneficiarul este îndreptățit la penalități de întârziere de 43 de milioane de lei. Într-un contract de tip FIDIC, decizia supervizorului este obligatorie până la răsturnarea ei, dar poate fi contestată.

Constructorul a contestat decizia în arbitraj și a cerut, până la soluționarea fondului, o măsură provizorie: suspendarea efectelor deciziei supervizorului. Tribunalul arbitral a admis cererea prin încheierea din 25 martie 2026. CNAIR a atacat această încheiere la Curtea de Apel București, care a respins acțiunea pe 16 octombrie 2026. Rezultatul: plata celor 43 de milioane este amânată până la finalul arbitrajului, fără ca arbitrii să fi analizat încă dacă penalitățile sunt datorate.

Între timp, în august 2026, CNAIR a emis un document constatator negativ pentru asociere, consemnând neconformități tehnice la structuri metalice, inclusiv la podul de la kilometrul 38+309, și probleme la straturile asfaltice. Documentul constatator negativ are efecte proprii: poate cântări în viitoarele proceduri de achiziție publică la care participă constructorul, independent de ce se întâmplă cu penalitățile.

Lecția 1: clauza penală se negociază la semnare, nu la neplată

Un milion de lei pe zi pare mult. Raportat la o valoare a contractului de 1,6 miliarde, înseamnă aproximativ 0,06% pe zi, un nivel pe care instanțele îl consideră în general acceptabil între profesioniști. Problema nu este procentul, ci ce se întâmplă când întârzierea nu este, sau nu este integral, din vina debitorului. Contractele bine redactate conțin un mecanism de prelungire a termenului, cu condiții și notificări în termene scurte. Cine nu notifică la timp evenimentul care justifică prelungirea pierde, de regulă, dreptul la ea, oricât de reale ar fi ploile din octombrie.

Codul civil permite instanței, prin art. 1541, să reducă penalitatea vădit excesivă față de prejudiciul previzibil, dar nu sub valoarea obligației principale și numai la cerere. În practică, instanțele reduc rar și doar când disproporția este evidentă, cum ar fi penalități de 0,5% sau 1% pe zi care ajung să depășească de câteva ori debitul. Pentru 0,1% pe zi, șansele de reducere sunt mici. Clauza penală se negociază, așadar, înainte de semnare.

Lecția 2: Înalta Curte a tras o linie în 2026 la dobânda peste penalități

O practică frecventă a creditorilor era să ceară în instanță, pe lângă penalitățile contractuale acumulate, și dobânda legală calculată asupra acestor penalități. Prin Decizia nr. 28 din 9 februarie 2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 214 din 19 martie 2026, ÎCCJ a stabilit că art. 1489 alin. (2) teza a doua din Codul civil, coroborat cu art. 8 din OG 13/2011, nu permite creditorului să obțină dobânda legală asupra daunelor moratorii convenționale deja acumulate, atunci când creanța izvorăște din alt contract decât cel de împrumut.

Tradus: dacă ai o factură neplătită dintr-un contract de furnizare, servicii sau antrepriză, poți cere debitul și penalitățile din contract, dar nu și o dobândă peste penalități. Cine și-a construit cererea de chemare în judecată pe acest cumul trebuie să o refacă. Iar cine negociază acum contracte ar face bine să stabilească explicit o singură formulă de daune moratorii, calculabilă și verificabilă de departamentul financiar.

Lecția 3: măsurile provizorii decid de multe ori cine are putere de negociere

În disputa de pe A7, constructorul nu a câștigat încă nimic pe fond. A câștigat însă timp și poziție: 43 de milioane de lei nu au plecat din contul lui în timp ce arbitrajul se desfășoară. Pentru orice firmă aflată într-un conflict contractual cu un partener mai puternic, aceasta este lecția cea mai practică. Ordonanța președințială, suspendarea executării, măsurile provizorii din arbitraj sunt instrumente care se obțin în săptămâni, nu în ani, și care schimbă complet dinamica negocierii.

Cum abordăm noi astfel de litigii la BSA

Majoritatea avocaților intră în discuție când penalitatea a fost deja facturată. Noi preferăm să intrăm când apare primul eveniment care poate justifica o întârziere: un ordin de variație, o întârziere a beneficiarului, o condiție neprevăzută. Din acel moment construim dosarul de prelungire în timp real, cu notificările trimise în termenele contractuale și cu jurnalele și corespondența arhivate ordonat. Un dosar de prelungire bun se scrie pe parcurs, nu la final.

În al doilea rând, citim contractul ca pe o hartă a procedurilor. În contractele FIDIC și în cele de achiziție publică, drumul până la o hotărâre trece prin determinarea inginerului, comisia de adjudecare a disputelor, arbitraj, iar fiecare etapă are termene de decădere. Clienții care au ratat un termen de 28 de zile din contract au pierdut, uneori, pretenții de milioane. Noi ținem calendarul contractual separat de cel al instanței.

În al treilea rând, în contractele publice tratăm documentul constatator ca pe un litigiu distinct. El se contestă separat, în termen scurt, pe calea contenciosului administrativ, pentru că efectele lui asupra viitoarelor licitații pot fi mai costisitoare decât penalitatea în sine.

Și, când clientul este cel care cere penalități, nu cerem maximul teoretic. Cerem ce poate fi probat și ce va rezista la o eventuală cerere de reducere, pentru că o pretenție umflată se întoarce împotriva creditorului la cheltuielile de judecată și la credibilitatea în fața instanței.

Întrebări frecvente

Poate instanța să reducă penalitățile dintr-un contract între firme?

Da, în temeiul art. 1541 din Codul civil, dacă penalitatea este vădit excesivă față de prejudiciul care putea fi prevăzut la încheierea contractului. Reducerea nu poate coborî sub valoarea obligației principale și se face doar la cererea debitorului.

Pot cere dobândă legală peste penalitățile de întârziere din contract?

Nu, potrivit Deciziei ÎCCJ nr. 28/2026, cu excepția contractelor de împrumut. Penalitățile convenționale deja acumulate nu generează o nouă dobândă prin simplul fapt că ajungi în instanță.

Ce fac dacă beneficiarul îmi reține penalități din facturi, deși întârzierea nu e din vina mea?

Verifici mecanismul contractual de prelungire a termenului și termenele de notificare, formulezi contestația la determinarea supervizorului sau la decizia beneficiarului și analizezi o măsură provizorie care să blocheze reținerea până la soluționarea fondului.

Cât timp am să contest un document constatator negativ?

Termenul este scurt și curge de la comunicare, pe calea contenciosului administrativ. Un document constatator necontestat la timp rămâne definitiv și poate fi invocat în proceduri de achiziție ulterioare.

Ai un contract cu penalități în dispută sau un partener care ți le reține din plăți? Analizăm contractul și calendarul lui înainte de următorul termen de notificare.